"Ploaia care va cadea, pacatele toate mi le va spala". Da, astea sunt versurile pe care m-am intors in noaptea aceasta ploioasa acasa, pe jos. Asa am simtit. De asta aveam nevoie, sincer. Chiar a fost amuzant (raceala care va veni probabil nu va fi -nu conteaza) mai ales ca eram singur pe toate strazile, m-am plimbat cu gandurile mele in linistea din oras. Rareori e asa.
Bine ca se intampla totusi.
Thanks, aveti grija de voi! Oh, and enjoy once again.
1 comment:
Asa e Mircea, e rar asa, dar avem nevoie de un astfel de moment...Chiar schimba ceva in tine...Iesi din rutina aia monotona si enervanta!...
Post a Comment